Site Feedback

RO: Atacul la Nouă Cairo - Parte I

Lângă mine a explodat un copac. Foc, care s-a stârnit din explosia bombei mă ardea în fața. Ar fi trebuit să mă simț rău pentru ce s-a întamplat lui Miguel într-o groapă în spatele meu. Dar n-am avut timp să mă gândesc despre ceva așa. Familia lui o să aibă probleme, identificând corpul lui. Cu acee idea aceea am fost acolo, într-o groapă, în mijlocul câmpului de luptă.

În capul meu aveam doar singur țelul - turnulețul C2. C2, C2. Cel mai important punct strategic să-l apucăm înainte de ce un atac plin la Cairo Nouă ar putea să se desfașure.

Napalm de la copac a curs repede și în un minut a ajuns la mine. Nu aveam de ales. Am sărit în foc de pușci și alergam până la zid turnulețului, rugându-se să nu fi aprins de detectoare ”cangurilor”. Aceia au fost cei mai periculoși. Din fericire pentru mine, iar din pacoste pentru colegii mei, majoritatea roboților ucigași acelora era ocupată ”făcând curațenia” într-o groapă unde îl uciseră pe Miguel. Au venit să termine treabă. Unul după altul, colegii mei au fost măcelați acolo. O chestie bună despre ”canguri” a fost, că moartea adus de ei a fost una rapidă.

Eu n-am putut să fac nimic. Nici m-am găndit să mă întorc. Dimpotrivă, am avut numai câteva secunde înainte ce mă observă și pe mine.

Am aruncat un păianjen. Bomba aceea minunată și-a găsit țelul urmărând privire meu. Implantate vizuale mele au lucrat perfect și păianjenul s-a pornit să alerge cu toate opt picioare direct la un loc pe zid turnuleței, care îmi s-a parut slab si la care m-am uitat. Mi-am protejat capul, însă puterea explosiei m-a surprins și pentru zece secunde n-am știut cine sunt și ce să fac aici.

M-am descurcat să mă strecor prin groapă în zidul în ultimul moment, înainte ce ”canguri” au pornit foc. Într-un hal i-am împușcat pe doi soldați regești. Uniformele lor, compunând numai dintr-o centură violetă pentru piept și pantaloni de aceeași culoare, atârnate cu echipament, au arătat chiar mai caraghios cu carne din corpuri lor, ars de pușca mea.

(Va urma...)

Share:

 

0 comments

    Please enter between 0 and 2000 characters.

     

    Corrections

    RO: Atacul la Noul Cairo - Parte I

    Lângă mine a explodat un copac. Focul, care s-a stârnit din explozia bombei mă ardea în față. Ar fi trebuit să mă simt rău pentru ce i s-a întamplat lui Miguel într-o groapă în/din spatele meu. Dar n-am avut timp să mă gândesc despre la așa ceva așa. Familia lui o să aibă probleme, identificând corpul lui. Cu acea idee aceea am fost acolo, într-o groapă, în mijlocul câmpului de luptă.

    În capul meu aveam doar un singur țelul - turnulețul C2. C2, C2. Cel mai important punct strategic: să-l apucăm înainte de ca un atac plin să se poată desfășura la New Cairo (nu e nevoie să traduci și asta) ar putea să se desfașure.

    Napalmul de la copac a curs repede și într-un minut a ajuns la mine. Nu aveam de ales. Am sărit în focul gloanțelor de pușci și alergam (am alergat) până la zidul turnulețului, rugându- să nu fiu aprins de detectoarele ”cangurilor”. Aceia au fost cei mai periculoși. Din fericire pentru mine, iar din pacoste nefericire pentru colegii mei, majoritatea roboților acelor ucigași acelora era ocupată ”făcând curațenie” într-o groapă unde îl uciseră pe Miguel. Au venit să termine treaba. Unul după altul, colegii mei au fost măcelăriți acolo. O chestie bună despre ”canguri” a fost, că moartea adusă de ei a fost una rapidă.

    Eu n-am putut să fac nimic. Nici nu m-am găndit să mă întorc. Dimpotrivă, am avut numai câteva secunde înainte ce de a mă observa și pe mine.

    Am aruncat un păianjen. Bomba aceea minunată și-a găsit țelul urmărind privirea mea (urmărindu-mi privirea). Implanturile mele vizuale mele au lucrat perfect și păianjenul s-a pornit să alerge cu toate opt picioarele direct la într-un un loc pe un zid al turnulețului, care îmi s-a parut slab si la care m-am uitat. Mi-am protejat capul, însă puterea exploziei m-a surprins și pentru zece secunde n-am știut cine sunt și ce fac aici.

    M-am descurcat (am reușit) să mă strecor prin groapa din zidul în ultimul moment, înainte ca ”canguriiau pornit foc să pornească focul. Într-un hal I-am împușcat pe doi soldați regești. Uniformele lor, compuse numai dintr-o centură violetă pentru piept și pantaloni de aceeași culoare, atârnate cu echipament, au arătat chiar mai caraghios cu carnea din corpurile lor, arsă de pușca mea.

    (Va urma...)

     

    Ai avut vreun coșmar si te-ai hotărât să scrii despre el? :| :)))

    Write a correction

    Please enter between 25 and 8000 characters.

     

    More notebook entries written in Romanian

    Show More